31 iulie 2012, 13:48

Ce a promis Băsescu lui Orban?

Ce a promis Băsescu lui Orban?

Situaţia în care premierul maghiar, Viktor Orban s-a implicat în mod direct şi grosolan în bătălia politică de la Bucureşti poate avea mai multe explicaţii. Să le analizăm din punct de vedere logic. Probabil, se vor găsi persoane care vor crede în următoarea explicaţie: Orban, fiind un adept convins al valorilor democratice şi un fin cunoscător al dreptului constituţional român, nu a dorit ca maghiarii din România să valideze „lovitura de stat dată prin referendum”.

Această explicaţie nu poate să provoace altceva decât un zâmbet. Relaţia între Viktor Orban şi democraţia este una destul de complicată, fapt certificat de multiplele sancţiuni aplicate de forurile europene guvernului de la Budapesta. O explicaţie alternativă şi mult mai credibilă este că Viktor Orban a obţinut de la Traian Băsescu nişte promisiuni atât de importante, încât liderul maghiar a considerat necesar să-i ofere tot sprijinul posibil. Cine nu crede în posibilitatea unui asemenea aranjament cinic, ar trebui să-şi amintească întreaga biografie politică a UDMR care întotdeauna s-a ghidat după principii extrem de pragmatice în relaţie cu politicienii de la Bucureşti şi a sprijinit orice putere politică dispusă să ofere „ceva în schimb”.

Trebuie luat în calcul faptul că Traian Băsescu se afla în faţa unui risc real de a fi demis şi de a repeta traseul în justiţie al lui Adrian Năstase. În săptămâna dinaintea referendumului, din sursele apropiate de USL venea informaţia că juriştii social-liberali deja pregăteau documentele pentru reactivarea cât mai urgentă a dosarelor „Flota” şi „Mihăileanu”, ceea ce sugerează că preşedintele suspendat avea motive serioase să promită absolut orice pentru a-şi îmbunătăţi şansele de supravieţuire politică.

Pentru cetăţenii români, mai ales pentru ardelenii care au stat acasă la referendum, ar fi util de ştiut răspunsul la întrebarea: ce i-a fost promis lui Viktor Orban în schimbul susţinerii boicotului? Răspunsul exact este cunoscut doar de câteva persoane: Traian Băsescu, Viktor Orban. Probabil, câţiva funcţionari de la Partidul Popular European, la care sunt afiliaţi Băsescu şi Orban, au fost invitaţi să certifice tranzacţia pentru a asigura îndeplinirea ulterioară a angajamentelor asumate, şi nu este exclus ca câţiva colaboratori de la STS, aşa curioşi cum sunt, să fi „tras cu urechea”.

Noi nu ştim răspunsul exact, dar putem încerca să-l deducem. Procesul de deducţie logică nu este complicat şi presupune o simplă reluare a ordinii cronologice ale evenimentelor care au precedat imixtiunea premierului ungar în procesul politic din România.

Pe 25 iulie, vice-premierul maghiar, Semjen Zsolt a explicat foarte clar interesele şi intenţiile conducerii de la Budapesta:

„Nu vom renunţa niciodată la ideea autonomiei, toţi paşii trebuie să fie pentru autonomie - pentru ungurii din diaspora autonomie culturală şi autonomie teritorială pentru cei care trăiesc în bloc” (citat conform gandul.info)

Oficialul maghiar s-a grăbit să ofere şi consolare pentru românii din Ardeal, dar este dificil de estimat cât de credibile au fost aceste declaraţii din perspectiva românilor etnici:

„Le transmitem prietenilor români că nu este nimic special în asta, maghiarii nu au cerut niciodată nimic din ceea ce nu este în UE. Dacă alţii pot, şi noi putem. Nu putem accepta să fim cetăţeni, naţiuni de categoria a doua. Dacă alte persoane şi naţiuni au drepturile acestea, dacă alţii pot, şi noi putem. Prietenii români trebuie să vadă că nu vom renunţa niciodată la asta - dar asta nu înseamnă un lucru neauzit, ci este un lucru prezent în UE. Nu vom renunţa niciodată la acest scop.

După declaraţiile lui Semjen Zsolt, era imposibil ca echipa lui Traian Băsescu să nu înţeleagă semnalul venit de la Budapesta. Faptul că la câteva zile după aceste declaraţii, care nu au primit nici un fel de răspuns oficial din partea structurilor statului român, premierul Viktor Orban s-a afişat personal la lucrările Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad pentru a-i îndemna pe maghiari să boicoteze referendumul de duminică poate fi considerat drept o confirmare indirectă a existenţei unui acord între Traian Băsescu şi premierul Ungariei în privinţa autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc. Atât preşedintele suspendat al României cât şi premierul maghiar fac parte din Partidul Popular European, ceea ce înseamnă că Viktor Orban are la cine apela pentru a-l forţa pe Traian Băsescu să se ţină de cuvânt.

Experienţa referendumului arată că electoratul român nu va avea nici un cuvânt de spus în privinţa acestui proces de atomizare a statului în care trăieşte. Are dreptate Victor Ciutacu atunci când scrie că „democraţia de tip nou nu funcţionează pe bază de majoritate, ci prin dictat politic extern. Până la urmă, votul vostru chiar nu mai contează. Dacă o fi contat vreodată. Sunteţi cetăţeni de rangul doi.”

  •  
    şi distribuie pe