12 mai 2014, 18:44

Patimile de la frontierele Ucrainei

Patimile de la frontierele Ucrainei

Autorităţile de la Kiev iau în calcul posibilitatea introducerii regimului de vize cu Federaţia Rusă.

Frontiera de stat dintre Rusia și Ucraina există de la 24 august 1991, după ce Ucraina a ieșit din componența fostei URSS. Ea corespunde cu granița administrativă dintre Rusia și Ucraina din perioada sovietică, exceptând Crimeea, peninsulă care s-a alipit anul acesta la Federația Rusă. Frontiera terestră este cea mai lungă din Europa - 1.974 de kilometri. Între Rusia și Ucraina nu există regim de vize. Sarcinile de control la frontieră sunt reduse, în primul rând, la menținerea regimului vamal.

Nu este pentru prima dată când partea ucraineană ridică problema revizuirii actualelor acorduri de frontieră. Autoritățile de la Kiev au început să vorbească despre introducerea regimului de vize la sfârșitul anului 2005, atunci când în Ucraina au fost înregistrate grupuri de inițiativă pentru organizarea unui referendum cu privire la aderarea țării la NATO. În plus, Moscova și Kiev nu au reușit să rezolve problema privind delimitarea spațiului maritim în strâmtoarea Kerci. Ucraina a refuzat, de fapt, să respecte acordul semnat în 2003, prin care strâmtoarea Kerci și Marea Azov au fost declarate „ape interioare istorice” ale celor două țări și care oferea posibilitatea utilizării lor în comun. Kievul s-a arătat nemulțumit că acordul permitea Rusiei să interzică accesul prin Marea Azov a navelor de război americane și ale altor țări NATO.

Dorința Kievului de a introduce regim de vize cu Rusia se explică prin cursul politic promovat de anumite cercuri ucrainene privind intergarea euro-atlantică a țării. Prin urmare, actualele autorități de la Kiev vor continua să întreprindă tentative pentru a amplasa la frontiera cu Rusia o „cortină de fier”. Kievul încearcă în mod evident să intre în NATO și UE, scandând lozinci anti-Rusia.

Comentând eventualele evoluții în relațiile dintre Rusia și Ucraina, Serghei Glaziev, consilier prezidențial rus pentru integrare economică regională, a subliniat, într-un pentru agenția de știri RBK, că eventuala desființare, la inițiativa autorităților de la Kiev, a zonei de liber schimb dintre Rusia și Ucraina, va costa Ucraina aproximativ 30 de miliarde de dolari. Acest lucru înseamnă că Ucraina va trebui să se împrumute cu peste 100 de miliarde de dolari până în 2018. „Această sumă o depășește de trei ori pe cea oferită de UE, SUA și FMI în calitate de asistență financiară pentru urmatorii cinci ani”, subliniază expertul. Prin urmare, patimile anti-ruse iscate de Kiev la frontiera cu Rusia ar putea aduce pierderi financiare uriașe nu numai Ucrainei, dar și întregii Europe.

  •  
    şi distribuie pe