19:43 21 Noiembrie 2017
Chişinău+ 3°C
În direct
    Пункт для обогрева людей без определенного места жительства, hrană pentru săraci, foame

    Capitalismul poate duce umanitatea la înfometare până în 2050

    © Sputnik/ Илья Питалев
    Societate
    Sa primesc un link scurt
    711

    Analistul economic de la Forbes, Drew Hansen, se întreabă într-un material publicat pe portalul Forbes cum se va hrăni populaţia de pe glob, în anul 2050 fiind aşteptată o creştere a numărului de locuitori ai planetei până la 10 miliarde de oameni, în timp ce resursele existente se epuizează.

    Chişinău, 17 februarie — Sputnik. Capitalismul a produs bogății mari pentru unii, dar a devastat planeta și nu a reușit să aducă bunăstare pentru oameni la scară largă. Este constatarea analistului economic de la Forbes, Drew Hansen, care scrie în analiza sa că dacă capitalismul nu se schimbă, va duce umanitatea la înfometare până în anul 2050.

    El motivează acest lucru prin faptul că actualmente speciile dispar de o mie de ori mai rapid, iar începând cu anul 2000, dispar anual câte 6 milioane de hectare de păduri. Totodată, chiar şi în SUA, 15 la sută din populaţie trăieşte sub limita sărăciei, iar acest procent este mai mare pentru copiii sub vârsta de 18 ani, ajungând până la 20 la sută.

    Analistul se întreabă cum se va hrăni populaţia globală în anul 2050, până atunci fiind aşteptată o creştere a numărului de locuitori ai planetei până la 10 miliarde de oameni, în timp ce resursele existente se epuizează.

    Drew Hansen menţionează că în spatele crizei iminente se află activitatea omului, corporaţiile răspund cererii consumatorilor şi presiunilor Wall Street, iar o influenţă majoră asupra schimbărilor climatice o au dezvoltarea agriculturii comerciale, exploatarea lemnului şi dezvoltarea infrastructurii, care cauzează pierderi de habitate şi dependenţa de combustibilii fosili. Prin urmare, soluţia este de a construi un nou sistem şi anume unul care va echilibra creşterea economică durabilă şi dezvoltarea umană.

    Economistul pune accentul pe necesitatea şi importanţa aplicării principiului de distribuţie a proprietăţii şi administrării afacerilor, precizând că instituţiile financiare globale deţin 70 la sută din Bursa de Valori publică, iar aceşti manageri absenţi nu au nici o participare sau contribuţie pentru comunităţile în care operează companiile lor. Mai mult ca atât, managementul acestor companii este concentrat în mâinile câtorva directori.

    Scriitorul şi criticul social român, stabilit în California, Ovidiu Hurduzeu scrie într-o publicaţie de-a sa că lumea a fost obişnuită să gândească că exista două mari sisteme antagoniste, capitalismul şi socialismul şi nimic altceva.

    „Această idee preconcepută a înlăturat din mentalul colectiv posibilitatea unei a treia căi, o cale de sine stătătoare care să se opună cu aceeaşi vigoare ambelor sisteme cu scopul de a înlătura păcatele amândurora. Deşi este singura alternativă viabilă la modelele falimentare de astăzi, deşi este o filozofie socială şi practică economică de mult timp împământenită, distributismul nu este pe placul neoliberalilor şi stângiştilor de astăzi cum nu a fost nici pe placul comuniştilor şi socialiştilor marxişti de ieri", precizează Hurduzeu.

    Autorul cărţii „A treia forţă. România profundă" afirmă că distributismul propune o lume complet diferită de cea a angrenajului tehnoglobalist. Aceasta combină logica profitului cu beneficiile sociale. „Un model în care tehnologia nu mai subminează valorile tradiţionale".

    Şi Ovidiu Hurduzeu este de aceeaşi părere cu analistul economic de la Forbes spunând că şi corporaţia de astăzi este sortită pieirii. „A ajuns la nişte dimensiuni uriaşe care nu o mai fac sustenabilă".

    Încă marele scriitor şi critic literar Nicolae Iorga spunea că "Un grup de bancheri fiind astăzi mai mare peste lumea întreagă, capabili să dezlanţuiască si să taie crizele, şefii de stat şi de guvern stând, adesea, înaintea lor, ca nişte umili servitori".

    Reguli de utilizareCOMENTARII



    Știrile Zilei