01:46 18 Octombrie 2018
În direct
  • EUR19.61
  • USD16.97
  • RUB0.26
  • RON4.20
  • UAH0.61
    Nicolae Breban

    Cunoscut academician român: cred într-o Europă a naţiunilor

    © Photo: adevarul.ro
    Societate
    Sa primesc un link scurt
    11153

    La o sesiune de comunicări științifice organizată de Patriarhie și de Academia Română cu ocazia sărbătoririi zilei Unirii Principatelor, scriitorul și academicianul Nicolae Breban a vorbit despre identitatea românească, despre importanţa credinţei şi despre scriitorii care au reflectat în operele lor şi au luptat pentru valorile româneşti.

    BUCUREŞTI, 27 ian — Sputnik. Nicolae Breban şi-a început discursul referindu-se la importanţa celor două mari instituții ale statului român, Biserica Ortodoxă Română și Academia Română, al căror scop este „unitatea și legitimitatea acestui neam".

    Potrivit academicianului, credința pe care o slujește de secole Biserica Ortodoxă Română, acest „stâlp al neamului nostru", este nu numai o certitudine a mântuirii individuale, ci şi credinţa neamului nostru.

    Vladimir Putin
    © Sputnik / Mikhail Klimentiev

    Scriitorul a vorbit şi despre rolul spiritual al romanului românesc, rol care trebuie reamintit mai ales în contextul în care statul român este, din nou, „după atâtea talazuri ale istoriei și ale politicii europene", prins într-o „aparentă, cred eu, incertitudine a identității sale".

    Nicolae Breban scoate în evidenţă două „elemente spirituale" în literatura marelui romancier român Liviu Rebreanu. Primul este momentul în care personajul Ion, din romanul cu acelaşi nume, sărută pământul. Acest moment-cheie semnifică nu numai „iubirea, nevoia, dorul de pământ al lui Coșbuc și Rebreanu", fiindcă este vorba şi despre „sărutul pământului românesc, care pentru acest Ion era, ca și pentru noi toți, un vis, un ideal".

    Al doilea element de spiritualitate îl întâlnim în romanul „Pădurea spânzuraților", în drama personajului Apostol Bologa, care „a ilustrat într-un fel drama fratelui său Emil, cel care a fugit din Imperiu". El a vrut să fugă din imperiul Austro-Ungar pentru a ajunge la fraţii săi români şi, drept pedeapsă, a fost spânzurat. Scriitorul Nicolae Breban spune că „noi și astăzi fugim mereu din imperii" şi „nu ne găsim nici astăzi stabilitatea pe care o visau întemeietorii noștri".

    Breban s-a referit şi la Mihail Sadoveanu, care a fost „stâlpul romanului" în Moldova şi în operele căruia este reprezentat mai ales elementul istoric. Romanele lui Sadoveanu evocă „toată istoria luptelor și a psihologiei răzeșilor", dar reflectă şi „capacitatea de pictură" a scriitorului, care realizează, cu o măiestrie desăvârşită, pictura „acestui relief formidabil de armonios și teribil de bogat".

    „Bogăția pământului nostru românesc ne este astăzi ca o fantomă, pentru că foarte multe corporații și foarte multe interese din altă parte vin la noi, tocmai interesate și incitate de această bogăție a subsolului și a solului", spune Nicolae Breban în referatul său.

    Scriitorul a mai vorbit despre faptul că, deşi sunt constant atacate valori precum Eminescu, Biserica sau Academia, acest lucru sporeşte, de fapt, calitatea şi importanţa acestor valori.

    Breban a subliniat, la finalul referatului său, publicat pe site-ul Patriarhiei că el crede „în necesitatea unei națiuni" şi speră că o viitoare Europă va fi una a naţiunilor care îşi păstrează particularităţile, credinţa şi istoria.

    „Sper că Europa în viitor va avea un alt punct de atenție, de gravitație decât punctul economic și financiar, că va fi o Europă a națiunilor, cum o visa Friedrich Nietzsche: Das eine Europa — Europa Unită într-o comunitate care să nu-și piardă particularitatea, istoria, credința și neamul", a încheiat Nicolae Breban.

    Tematic

    Academia Română vrea să pregătească elite românești în afara țării
    Tagurile:
    vis, dorul, iubirea, dramă, imperiu, roman, Academia Română, Biserica Ortodoxă Română, Nicolae Breban, Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu, Europa, Moldova
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei