19:28 26 Septembrie 2017
Chişinău+ 18°C
În direct
    Casa lui Marin Preda

    Casa lui Preda, autorul "Celui mai iubit dintre pământeni", se prăbușește

    © Photo: cronicipebune.ro / Facebook Adriana Dogaru
    Societate
    Sa primesc un link scurt
    70 0 0

    În fiecare săptămână, cei care caută casa memoriala a lui Marin Preda găsesc o rușine, o ruina. O construcție care stă să cadă, lăsata la voia întâmplării. Gardul legat cu sarma, bălării crescute peste tot, câini liberi, protecție zero.

    CHIŞINĂU, 9 iun — Sputnik. Casa în care s-a născut marele Marin Preda este pe cale să se dărâme. Site-ul cronicipebune.ro publică un reportaj din Siliştea Gumeşti, județul Teleorman, România, satul de baștină al lui Preda, prezentând starea dezastruoasă în care se află respectivul imobil. Marin Preda a devenit cunoscut publicului cititor din Republica Moldova după prăbușirea Uniunii Sovietice cu romanul "Cel mai iubit dintre pământeni", care poate fi găsit practic în casa oricărui bibliofil din stânga Prutului.

    Reproducem mai jos textul și reportajul fotografic de pe cronicipebune.ro.

    Cade și casa lui Marin Preda

    Mai întâi, trebuie spus că lumea lui Marin Preda încă mai există. Satul din Moromeții, Siliştea Gumeşti — Teleorman, încă trăiește.
    Casele și locurile descrise de el sunt acolo, pe poziții, așteptând vremuri mai bune, cu mai puțini nesimțiți la conducere și cu oameni cărora chiar le pasă de valorile românești.

    Fierăria lui Iocan nu este semnalizată, casa lui Cocoșilă este aproape distrusă, iar casa lui Bălosu, în stare de degradare, este pe cale să fie vândută.
    Aristide, Banca Populară, Casa parohului Petrică Provinceanu, o fântână de piatră, Școala Primară, prima biserică, Primăria comunei, casa notarului, casa ginerelui, învățătorul comandant al subcentrului cu premilitara, Toderici, casa celui de-al doilea paroh al comunei, magazinul comercial și casa lui Petre Ianculov, vechi negustor al comunei… toate au bucățica lor de istorie în Siliștea Gumești.

    Niciun indicator nu îndreaptă către casa lui Marin Preda, iar când reușești să o găsești, întrebând oamenii din sat, vezi asta:

     

    În fiecare săptămână, cei care caută casa memoriala a lui Marin Preda găsesc o rușine, o ruina. O construcție care stă să cadă, lăsata la voia întâmplării. Gardul legat cu sarma, bălării crescute peste tot, câini liberi, protecție zero.

    Satul lui Preda își dă ultima suflare, iar noi, deștepții de români, nu suntem în stare să facem din el un muzeu. Turiștii care vin aici pleacă dezamăgiți, așa cum pleacă și de la casa Cioran din Rășinari, Sibiu.

    Revenind la casa în care s-a născut Marin Preda, ea a fost cumpărata de Marius Tucă pentru 35 000 de lei. Sunt convins că, fiind un om de cultură, a cumpărat-o ca să nu cada pe mâinile unora care vor să o dărâme. Dar nici nu a renovat-o… iar asta e trist.

    Sincer, nu știu de ce arată în halul asta. Poate că Tucă nu are bani, poate că nu vrea să o restaureze acum. Lipsa de bani, procese pe rol… habar nu am. Cert e că mai are puțin și se prăbușește. Iar noi stăm într-o pasivitate distrugătoare și admirăm cum ne mai moare un simbol. Suntem o rușine… avem conducătorii aleși de noi, care nu dau doi bani pe valorile naționale, iar noi nu suntem în stare să facem turism nici când avem tot sub nas. Îmi aduc aminte de o vizita la New York, când autocare întregi cu turiști erau cărate în cealaltă parte a Manhattanului pentru a vedea o fereastră olandeză de pe la 1800. Mii de turiști, în fiecare zi, magneți, pliante, DVD-uri… pentru o fereastra! Și alta dată, în Rășinari, am văzut cum un autocar cu turiști francezi a făcut cale-ntoarsă. Voiau să viziteze casa lui Cioran, dar era închisă, iar în fața ei se vindeau șosete și chiloți de pe tarabe. Jalnic și umilitor.

    La final, o frântură de Preda, cel de care ne batem joc si pe care îl batjocorim după moarte. Pentru cei cărora le era dor să-l citească:,,Văzută din drum gospodăria lui Ţugurlan pare să fie a unui om cu stare. Avea un fânar cu patru rânduri, frumos făcut, înalt, cu acoperiș de şiţă, care parcă de departe era un acaret. Casa, de asemenea, învelită cu şiţă, părea arătoasă cu două odăi, cu ferestre mari, cu tindă între odăi, cu prispă şi parmalâc. Lângă gardul curții, în colțul pe care îl făcea cu drumul, se afla o fântână, cu ghizdurile de ciment, cu două găleți cu lanţ de scripete, cu un jgheab mare de tot de ciment, întins lângă şanţ… Cât despre fânar şi casă erau vechi, aveau 30 de ani, fuseseră făcute de taică-său, cu lemne furate din pădure în timpul răscoalei".

    Vedeți? Așa ar trebui refăcut satul, bucățică cu bucățică. Trebuie doar să te pui naibii pe citit! Greu…

    Autor: Silviu Iliuță, cronicipebune.ro

    Foto: Adriana Dogaru, facebook

    Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.

    Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>

    Accesaţi aplicaţiile pentru Android >>

    Urmărește-ne pe rețelele de socializare:

    |Sputnik Moldova pe Facebook |@sputnikmoldova pe Twitter |Sputnik Moldova pe VK| |Sputnik Moldova pe OK |Sputnik Moldova pe GPlus+|

    Tagurile:
    Casa, Marin Preda
    Reguli de utilizareCOMENTARII



    Știrile Zilei