21:07 16 Iulie 2018
În direct
  • EUR19.39
  • USD16.69
  • RUB0.27
  • RON4.16
  • UAH0.64
    Human trafficking

    Mărturie cutremurătoare: „După participarea la misiuni a dus violenţa la extrem”

    CC0 / Pixabay
    Societate
    Sa primesc un link scurt
    15021

    Exclusiv în România: „Războiul de acasă”, proiect pentru soţiile, fostele soţii şi iubitele unor militari violenţi

    BUCUREŞTI, 28 ian — Sputnik, Georgiana Arsene. „Războiul de acasă". Aceasta este denumirea unei pagini de Facebook care ascunde, în cele trei cuvinte, suferinţe, drame, lacrimi, teamă şi multă furie.

    Este un proiect izvorât din experienţa nefericită a traiului sub acelaşi acoperiş cu un om violent. Este o poveste despre violenţa domestică.

    Alexandra Mihalcea este încă soţia unui miltar. Povestea sa o găsiţi pe pagina personală de Facebook. Împreună cu o altă victimă a iniţiat pagina „Războiul de acasă".

    Aceasta a acordat interviul de mai jos pentru Sputnik.

    Georgiana Arsene: Cum a luat naştere pagina „Războiul de acasă"? Care a fost experienţa dumneavoastră cu violenţa domestică?

    Alexandra Mihalcea: După căsătorie m-am trezit în postura de proprietate personală, discuţiile au escaladat pe parcurs, a devenit din ce în ce mai violent, iar după participarea la misiuni a dus violenţa la extrem. Băieţelul nostru a avut parte de acelaşi tratament. El (soţul — nota Georgiana Arsene) este maior în Ministerul Apărării, eu sunt scriitoare. Încă sunt căsătorită cu el pentru că refuză să îmi dea actele să pot demara procesul de divorţ. Nu mai locuim împreună, eu şi copilul ne-am mutat în alt oraş în urmă cu aproximativ opt luni.

    Georgiana Arsene: Acest proiect se adresează numai soţiilor, fostelor soţii şi iubite ale militarilor?

    Alexandra Mihalcea: Deosebire faţă de cazurile civililor probabil există în faptul că militarii sunt antrenaţi să ucidă, au acces la arme şi le pot folosi împotriva familiei.

    Proiectul se adresează tuturor victimelor violenţei domestice, inclusiv copiilor. Sper, totuşi, să iasă în faţă şi alte familii de militari pentru a putea dovedi că nu sunt un caz singular, iar Ministerul Apărării îi protejează pe agresori.

    Georgiana Arsene: Care sunt semnele care arată, încă din fază incipientă, că este vorba despre un soţ violent?

    Alexandra Mihalcea: Acum, uitându-mă înapoi, văd semnele alea. Atunci nu le-am văzut. Bărbaţii de genul acesta vor să deţină controlul şi vor face asta cu soţiile şi copiii lor. Încep cu mici interdicţii, decizii luate doar de ei, care trebuie respectate, îndepărtarea prietenilor şi rudelor etc. Cea mai mică mişcare „greşită" e pedepsită. Cu timpul te aduc într-un stadiu în care eşti dependentă financiar, ţi se interzice comunicarea, ieşirile din casă sunt mai limitate şi doar însoţită de soţ.

    Georgiana Arsene: Această pagină este şi un grup de suport. Veţi transforma proiectul într-un ONG, ce planuri aveţi pe viitor?

    Alexandra Mihalcea: Pagina am deschis-o astăzi, suntem abia la început, sper să se adune cât mai multe victime, să ne putem ajuta reciproc. Dar da, în timp sper să reuşim să devenim un ONG şi să încercăm să aducem nişte schimbări. Singură sunt un caz izolat, nu pot face nimic. Dar împreună cred, sper, că o sî reuşim să ne facem auzite.

    Georgiana Arsene: Cealaltă victimâ „dispusă să vorbească" îşi păstrează încă anonimatul (pe pagina Războiul de acasă este menţionat faptul că acesta a luat naştere la iniţiativa Alexandrei Mihalcea şi a altei victime, „dispuse să vorbească" — nota Georgiana Arsene)?

    Alexandra Mihalcea: Nu, cealaltă victimă este Adina Onica.

    Între timp ni s-au mai alăturat Morariu Ramona Elena — povestea ei este deja pe pagină — şi mai este o doamnă, care deocamdată vrea să îşi păstreze anonimatul.

    Două suntem soţii de militari, una este fostă iubită a unui militar, iar cea de-a patra a fost căsătorită cu un civil.

    Tagurile:
    domestică, violență, militari, Alexandra Mihalcea
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei