17:25 16 Octombrie 2018
În direct
  • EUR19.70
  • USD16.99
  • RUB0.26
  • RON4.22
  • UAH0.61
    Făclia memoriei

    Doliu pentru România și Moldova - s-a stins o lumină a culturii!

    © Sputnik / Алексей Мальгавко
    Societate
    Sa primesc un link scurt
    64780

    O lumină se stinge pe pământ, dar va lumina pururi spiritualitatea românească. Caracterizat printr-o acribie desăvârșită, lasă un adevărat tezaur culturii și istoriei.

    BUCUREȘTI, 5 iul — Sputnik, Dragoș Dumitriu. O zi tristă pentru cultură — marele eminescolog Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române, a încetat din viață la venerabila vârstă de 97 de ani ieri, 4 iulie.

    Născut în Bucovina, la Suceviţa, pe 25 septembrie 1920 a ănvățat la Rădăuți și la Cernăuţi, unde a absolvit Şcoala Normală de Învăţători. A absolvit în 1947 Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj-Napoca. Și-a susținut teza sa de doctorat la Institutul de Istorie Literară şi Folclor al Academiei Române în 1957, conducătorul lucrării fiind chiar George Călinescu.

    Printr-un Comunicat, Academia Română face o scurtă trecere în revistă a carierei marelui critic și istotic literar:

    "A fost profesor de limba și literatura română la Liceul "Andrei Mureşanu" din Dej, redactor la Almanahul literar din Cluj, cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor, lector la Universitatea din Bucureşti și, din 1964, a fost şef de secţie la Centrul de Documentare şi Informare Știinţifică al Academiei Române. Din 1974 a lucrat în calitate de cercetător la Institutul de Teorie şi Istorie Literară al Academiei Române".

    A primit titlul Doctor Honoris Causa din partea Universităților "Lucian Blaga" din Sibiu și "Ştefan cel Mare" din Suceava, iar The American Biographical Institute l-a declarat „Om al Anului" şi i-a acordat „Diploma de onoare" în 1999 şi 2000. În 2002 a primit Premiul de Excelenţă al Fundaţiei Culturale a Bucovinei.

    Opera sa este indisolubil legată de finalizarea monumentalei lucrări a Editurii Academiei, "Opere" Eminescu — cea mai completă editare a scrierilor geniului literaturii de limbă română. Ediția fost începută de marele critic Perpessicius — iar finalizarea (volumele VII-XVI, între 1977 și 1993), cu volumele excepționalei publicistici a lui Eminescu, sunt meritul lui Vatamaniuc.

    Caracterizat printr-o acribie desăvârșită, Dimitrie Vatamaniuc lasă prin aceste volume adnotate un adevărat tezaur culturii române — dar și istoriei.

    A editat mai multe lucrări rămase de referință pentru eminescologie — "Publicistica lui M. Eminescu. 1870-1877" (1977), "Eminescu. Manuscrisele" (1988), "Eminescu. Contribuţii documentare" (1993), "Eminescu şi Transilvania" (1993), "Publicistica lui Eminescu. 1877-1883, 1888-1889" (1996); "Caietele lui Eminescu. Mitologie şi document" (1998), "Eminescu în ediţia academică integrală" (2010), "Eminescu în ediții integrale" (2013).

    O altă preocupare a fost chiar zona sa natală — Bucovina. Printre alte studii și articole publică, în 2006, "Bucovina între Occident şi Orient". Iată ce menționează Comunicatul Academiei.

    "Născut și crescut în Bucovina de Nord, Dimitrie Vatamaniuc s-a implicat cu dăruire în studierea, apărarea și promovarea valorilor culturale românești din această zonă locuită de români, rămasă sau nu în granițele țării. A fost director al Centrului pentru Studierea Problemelor Bucovinei din Rădăuţi al Academiei Române, transformat, în 1992, în Institutul Naţional Bucovina; redactor-responsabil al revistei Analele Bucovinei şi coordonator al Enciclopediei Bucovinei în studii şi monografii; director al revistei Septentrion, publicaţie a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina".

    Dar, în afara lucrărilor de eminescologie și a preocupărilor privind Bucovina, Vatamaniuc a publicat zeci de studii monografice și bibliografice despre mari figuri ale literaturii române.

    Iată o listă a lucrărilor sale, publicată de excelentul blog de cultură, Altmarius.

    Opera literară

    • Schimb de experienţă, Bucureşti, 1952;
    • Moară fără stăpân, Bucureşti, 1953;
    • Subiect de nuvelă, Bucureşti, 1956;
    • I. Popovici-Bănăţeanul, Bucureşti, 1959;
    • G. Coşbuc. O privire asupra operei literare, Bucureşti, 1967;
    • Ioan Slavici şi lumea prin care a trecut, Bucureşti, 1968;
    • Ioan Slavici. Opera literară, Bucureşti, 1970;
    • Ion Agârbiceanu, Bucureşti, 1970;
    • Ioan Slavici (1848-1925). Biobibliografie (în colaborare cu Teofil Bugnariu şi Ioan Domşa), Bucureşti, 1973;
    • Ion Agârbiceanu. Biobibliografie, Bucureşti, 1974;
    • Lucian Blaga. Biobibliografie, Bucureşti, 1977;
    • Publicistica lui Eminescu, I-II, Iaşi, Bucureşti, 1985-1996;
    • Eminescu. Manuscrisele — jurnal al formării intelectuale şi al lărgirii orizontului ştiinţific, laborator de creaţie, instrument de lucru, Bucureşti, 1988;
    • Eminescu. Contribuţii documentare, Galaţi, 1993;
    • Eminescu şi Transilvania, Cluj Napoca, 1995;
    • Lucian Blaga. Contribuţii documentare la biografia sa şi a operei, Bucureşti, 1998;
    • Caietele lui Eminescu. Mitologie şi document, Bucureşti, 1998.

    Ediţii, antologii îngrijite

    • Ioan Slavici, Opere, vol. II-V, Bucureşti, 1967-1971 (în colaborare cu Teofil Teaha), vol. VII-XIV, Bucureşti, 1973-1987 (în colaborare cu Constantin Mohanu), Opere, I-VII, introducerea editorului, Bucureşti, 2001;
    • Nuvela istorică românească în secolul al XIX-lea, prefaţa editorului, Bucureşti, 1972;
    • Ioan Al. Lapedatu, Încercări în literatură, prefaţa editorului, Cluj Napoca, 1976;
    • Mihai Eminescu, Opere, VII-XVI, Bucureşti, 1977-1993 (în colaborare), Iubirea de patrie, Bucureşti, 1989, Basarabia,pământ românesc, prefaţa editorului, Bucureşti, 1997, Sfântul pământ al Transilvaniei, prefaţa editorului, Bucureşti, 1997,Românii din afara graniţelor, prefaţa editorului, Bucureşti, 1998, Opere, I-VII, introducere de Eugen Simion, Bucureşti, 1999-2003;
    • G. Călinescu, Avatarii faraonului Tla, prefaţa editorului, Iaşi, 1979

    Dimitrie Vatamaniuc — o lumină care se stinge pe pământ, dar va lumina pururi spiritualitatea românească.

    Tematic

    Șerban Nicolae dezvăluie o premoniție a lui Eminescu… despre Iohannis!
    Contemporanul nostru, Igor Dodon, despre eternul Mihai Eminescu
    Eminescu şi presa care ucide
    Cu Eminescu, primii 168 de ani
    Video viral: tinere românce cântă despre Eminescu, Enescu, Luchian şi Iorga
    Eminescu: „Graţie liberalismului am făcut din România un teren pentru colonii”
    Tagurile:
    in memoriam, Dimitrie Vatamaniuc, România
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei