01:17 16 Noiembrie 2018
În direct
  • EUR19.31
  • USD17.07
  • RUB0.26
  • RON4.14
  • UAH0.61
    Lapte

    Morţi de foame, elevii din 11 judeţe încă aşteaptă cornul şi laptele

    CC0 / Pixabay / Schnauzer
    Societate
    Sa primesc un link scurt
    280 0 0

    În tot acest timp, în şcoli se practică strângerea banilor de la părinţi şi stigmatizarea celor care refuză să contribuie la fondul clasei.

    BUCUREŞTI, 23 oct – Sputnik, Georgiana Arsene. La mai bine de o lună de la începerea anului şcolar, în 11 judeţe ale României încă nu este pus în aplicare programul „Cornul şi laptele” care are drept scop reducerea abandonului şcolar, el făcând parte din pachetul de măsuri privind reducerea abandonului şcolar la nivel naţional.

    În acest moment, statisticile sunt îngrijorătoare, ele arătând că peste 19% dintre elevi renunţă la şcoală. Uniunea Europeană are drept ţintă reducerea abandonului şcolar sun 10 procente până în 2020. Autorităţile din România se pare că au alte priorităţi, însă…

    Aşa cum menţionam deja, programul nu este încă implementat în 11 judeţe ale ţării. Este vorba despre Buzău, Constanţa, Covasna, Dolj, Mehedinţi, Neamţ, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman şi Vâlcea. Principalii responsabili cu privire la aplicarea acestuia sunt Consiliile Judeţene.

    „Este penibil cum elevilor le sunt puse astfel de piedici, iar în loc ca autorităţile să contribuie la combaterea abandonului şcolar se pare că acestea ajută la creşterea acestuia. Din informaţiile pe care le avem, în unele zone din ţară se va începe distribuirea acestui program, abia după 10 ianuarie 2019”, a explicat Petru Apostoaia, Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, potrivit evz.ro

    Din păcate, pentru copiii din mediul rural, dar sunt cazuri şi în cel urban – cornul şi laptele le este foarte util, mai ales că aceştia duc acasă ce mai rămâne şi pentru familia lor. 

    Elevi stigmatizaţi pentru fondul clasei

    Pe lângă această problemă extrem de importantă şi care îi ajută pe mulţi copii săraci să ducă mai uşor povara foamei, dacă ar fi rezolvată, Consiliul Elevilor mai atrage atenţia asupra strângerii fondului clasei de către comitetele de părinţi. Ei spun că micuţii ai căror părinţi refuză să contribuie financiar sunt stigmatizaţi la clasă.

    Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar spune că, atunci când va veni un ministru la Educaţie, va putea întreprinde demersurile necesare astfel încât să fie modificat regulamentul.

    „Din păcate, domnii directori încă reuşesc să îşi atragă părinţi servili, care nu reprezintă interesul celorlalţi părinţi, adică nici interesul copiilor”, a explicat Cristache.

    Se dorește întărirea asociațiilor cu personalitate juridică, iar în opinia șefului federației de părinți acest lucru este necesar pentru a pune în aplicare programe de tipul „școală după școală”. Numai că directorii refuză categoric acest lucru. Avantajul unui astfel de program ar fi reducerea abandonului școlar, iar părinții ar avea astfel posibilitatea să își lase copii pe mâini bune până când vin de la serviciu.

    Pe de altă parte, stigmatizarea copiilor duce în timp la crearea complexelor de inferioritate, care duc la stimă de sine scăzută şi construiesc tot felul de credinţe toxice.

    Psihologul Claudia Soare spune că aceste credinţe toxice sunt cele legate de faptul că banii scindează oamenii, că acel copil nu este la fel de bun ca şi restul sau că, pur şi simplu, nu merită. Cel mai important este, însă, felul în care părinţii gestionează situaţia.

    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei