05:01 07 Iulie 2020
În direct
  • EUR19.56
  • USD17.31
  • RUB0.24
  • RON4.04
  • UAH0.64
    Societate
    Sa primesc un link scurt
    8610

    Furtunile stelare sunt explozii foarte puternice observate pe stele, fiind de zece milioane de ori mai puternice decât furtunile solare, care dezactivează sateliții și opresc curentul din rețelele electrice de pe Pământ. Ce au descoperit oamenii de ştiinţă.

    BUCUREŞTI, 3 iun – Sputnik, Doina Crainic. Oamenii de știință au crezut anterior că obiectele stelare mai vechi, precum Soarele din sistemul nostru solar, nu produce astfel de furtuni, însă dovezi recente sugerează că aceste procese pot să apară, dar foarte rar.

    O echipă internațională de oameni de știință a detectat furtunile stelare, care produc flăcări de zece milioane de ori mai puternice decât cele provenite de la Soare. Folosind cele mai avansate telescoape de la European Southern Observatory, situat în Chile, cercetătorii au examinat obiectele stelare denumite „stele din ramura orizontală extremă” (EHB) care se găsesc în așa-numitele „grupuri globulare”.

    Stelele EHB au jumătate din masa Soarelui, dar sunt de patru sau chiar de cinci ori mai fierbinţi, temperaturile maxime ajungând la 35.000 de grade Fahrenheit (19.400 de grade Celsius).

    „Aceste stele fierbinți și mici sunt speciale, deoarece știm că vor sări una dintre fazele finale din viața unei stele tipice și că vor muri prematur”, a declarat Yazan Momany, autor al studiului, de la Observatorul Astronomic INAF din Padova, Italia.

    Cercetătorii spun că EHB pot oferi răspunsul la o necunoscută din teoria evoluției stelare: cum și de ce stele precum Soarele pierd 30-40 la sută din masa lor în timpul etapelor evolutive finale?

    Observând stelele EHB, oamenii de știință au descoperit că multe dintre acestea îşi schimbă în mod regulat luminozitatea, în perioade cuprinse între câteva zile și câteva săptămâni. După analizarea datelor, cercetătorii au ajuns la concluzia că aceste creșteri și scăderi ale luminozității sunt rezultatul unor pete magnetice care acoperă stelele.

    „Atribuim primul fenomen, al variabilităţii, prezenței unor pete superficiale uriașe care apar şi dispar pe măsură ce steaua se rotește și care, prin urmare, determină modificările luminozității stelare”, a spus Yazan Momany, citat de Sputnik News

    Aceste pete, de dimensiuni uriașe, acoperind până la un sfert din stea, sunt produse de câmpuri magnetice. Ele sunt diferite de cele observate pe Soare, care sunt mai întunecate și mai reci.

    Cercetătorii au mai constatat că punctele observate pe stelele EHB sunt un „fenomen de lungă durată”, confirmat a fi stabil de zeci de ani, în timp ce petele de pe Soare „se menţin pe perioade de timp de cel mult câteva luni”.

    În timp ce au analizat stelele EHB, cercetătorii au detectat două emiteri de flăcări stelare, care au fost extrem de puternice.

    „Acestea sunt similare cu flăcările care observăm că sunt emise de Soare, dar [cele stelare sunt] de zece milioane de ori mai puternice. Cu siguranță, astfel de fenomene nu au fost aşteptate și evidențiază importanța câmpurilor magnetice în explicarea proprietăților acestor stele”, a spus Henri Boffin, un alt autor al studiul, de la sediul ESO din Germania.


    Știrile Zilei